Viața după montarea unui stent coronarian nu va mai fi la fel ca viața pe care pacientul o avea înainte. Dincolo de medicație, controale și revenirea treptată și prudentă la activitate, viața pacientului cu stent coronarian are limite clare, pe care acesta trebuie să le respecte pentru a preveni complicațiile și o eventuală nouă intervenție.
Cardiologul se va ocupa de cazul pacientului cu stent coronarian, va indica medicamentele necesare și modul în care acestea trebuie administrate, va stabili un plan de consultații pentru monitorizarea stării generale de sănătate și a stentului și va explica, pe înțelesul pacientului, cum trebuie realizată revenirea la o normalitate parțială în viața de zi cu zi.
Montarea stentului coronarian, procedură salvatoare pentru pacientul cu boală coronariană
Stentul coronarian este un tub sub forma unei plase metalice, folosit în interiorul unei artere coronare îngustate sau obturate, pentru a o menține deschisă și a crește fluxul de sânge către mușchiul inimii.
Procedura prin care se implantează stentul este angioplastia coronariană, în cadrul căreia se folosește și un balon pentru lărgirea zonei îngustate.
Este important de reținut că montarea unui stent coronarian va „repara” o îngustare a arterei și va rezolva temporar un blocaj local, dar nu va vindeca boala de fond, respectiv ateroscleroza, care este un proces sistemic.
Din acest motiv, după montarea stentului, prevenția pe termen lung va rămâne esențială și va include:
- medicație;
- schimbarea stilului de viață;
- controale regulate la cardiolog;
- intervenții suplimentare, la nevoie.
Tipuri de stenturi coronariene
Există două categorii principale:
- Stentul metalic simplu, care este format doar dintr-un schelet metalic;
- Stentul farmacologic, acoperit cu un strat de medicament care reduce riscul ca artera să se îngusteze din nou prin formarea de țesut în interiorul stentului.
Stentul farmacologic încetinește procesul local de endotelizare, adică acoperirea metalului de către celulele vasului. Din acest motiv, respectarea strictă a tratamentului antiagregant este vitală pentru prevenirea formării cheagurilor.
Când se recomandă montarea unui stent coronarian?
Decizia depinde de:
- simptomele pacientului;
- severitatea îngustării sau a blocajului;
- gradul de limitare a fluxului de sânge;
- rezultatele investigațiilor;
- profilul individual de risc.
Angioplastia cu stent poate fi recomandată atunci când:
- medicația și schimbările stilului de viață nu mai dau rezultate;
- angina, adică durerea sau presiunea în piept, se agravează;
- există îngustări severe ale arterelor.
Dacă îngustarea nu limitează fluxul de sânge, de regulă nu se intervine, iar tratamentul medicamentos și măsurile de prevenție sunt continuate.
Angioplastia cu stent este folosită ca primă soluție și în situații de urgență, precum:
- infarctul miocardic;
- angina instabilă;
- sindromul coronarian acut;
- scăderea bruscă a fluxului de sânge către inimă, provocată de ruperea unei plăci de aterom și formarea unui cheag.
Pacienții care pot avea nevoie de un stent coronarian prezintă frecvent simptome sugestive pentru ischemie sau angină:
- disconfort, greutate sau senzație de strângere în piept;
- durere care poate iradia spre maxilar, spate sau brațe;
- lipsă de aer;
- presiune toracică intensă.
Semnele de infarct pot impune montarea rapidă a unui stent pentru salvarea vieții pacientului.
Cum se montează stentul coronarian?
Procedura începe cu evaluarea preoperatorie, care poate include:
- analize de sânge;
- control medical general;
- evaluarea arterelor coronare prin coronarografie sau angiografie coronariană.
Aceste investigații permit identificarea zonei îngustate și stabilirea posibilității de intervenție.
Pacientul trebuie să fie în repaus alimentar cu cel puțin 4 ore înainte de procedură. De asemenea, pot fi ajustate anumite medicamente, precum anticoagulantele orale sau tratamentul pentru diabet.
Procedura este minim invazivă și se realizează sub anestezie locală în zona de acces:
- la nivelul încheieturii mâinii, prin abord radial;
- la nivel inghinal, prin abord femural.
Se introduce un cateter, care este avansat până la inimă. Balonul special este umflat în zona îngustată pentru a lărgi artera, iar la final este plasat stentul, astfel încât artera să rămână deschisă.
Pacienții pot pleca în aceeași zi în cazul unor proceduri elective simple. În multe situații și obligatoriu după infarct, este recomandată supravegherea medicală timp de cel puțin 48 de ore, pentru monitorizarea zonei de puncție și a locului unde a fost montat stentul.
Viața pacientului cu boală coronariană după montarea stentului
Medicație, controale regulate și revenirea la activitate
Imediat după externarea din spital sau clinică începe perioada de recuperare și monitorizare.
Cel mai important aspect este administrarea corectă a medicației.
Terapia antiagregantă
Pacientul va primi, de regulă:
- aspirină;
- un al doilea antiagregant, inhibitor P2Y12.
Această combinație ajută la prevenirea formării cheagurilor în stent, fenomen numit tromboză de stent, care poate provoca un nou infarct.
Planul standard de tratament poate dura 12 luni după un sindrom coronarian acut. Durata poate fi:
- redusă la minimum 6 luni;
- prelungită peste un an;
doar la recomandarea cardiologului, în funcție de riscul individual de sângerare sau tromboză.
Dacă pacientul a avut infarct sau angină instabilă, respectarea schemei terapeutice este obligatorie.
Medicamentele nu trebuie oprite pentru alte intervenții de rutină, inclusiv tratamente stomatologice, decât dacă există un plan de siguranță stabilit împreună cu:
- cardiologul clinician;
- cardiologul intervenționist;
- medicul care efectuează procedura respectivă.
După infarct și intervenție coronariană percutanată, schema terapeutică poate include și:
- beta-blocante;
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;
- sartani, dacă inhibitorii ECA nu sunt tolerați;
- statine puternice pentru scăderea colesterolului;
- vasodilatatoare;
- anticoagulante, doar în cazuri selecționate, precum fibrilația atrială.
Controalele medicale după montarea stentului
Pe lângă respectarea tratamentului, sunt necesare controale regulate la cardiolog.
În prima săptămână după procedură, pacientul poate fi monitorizat îndeaproape de medicul curant sau de medicul de familie.
Reabilitarea cardiacă ar trebui începută încă din spital și continuată prin sesiuni structurate la 4-8 săptămâni după externare.
În cadrul controalelor vor fi evaluate:
- angina;
- dispneea;
- toleranța la efort;
- tensiunea arterială;
- pulsul;
- activitatea electrică a inimii prin EKG;
- reacțiile adverse;
- eventualele semne de sângerare.
Controlul factorilor de risc este vital, deoarece stentul tratează doar vasul afectat, fără a opri evoluția aterosclerozei.
Factorii care trebuie controlați includ:
- colesterolul;
- diabetul;
- fumatul;
- tensiunea arterială;
- greutatea corporală;
- sedentarismul.
Revenirea la activitatea normală
Revenirea la activitățile obișnuite depinde de:
- viteza de recuperare;
- caracterul programat sau de urgență al intervenției;
- existența unui infarct;
- tipul de abord vascular;
- prezența complicațiilor;
- funcția contractilă a inimii, evaluată ecografic.
Primele 24 de ore
Dacă în timpul procedurii a fost administrat un sedativ, primele 24 de ore necesită atenție sporită.
În această perioadă:
- nu se desfășoară activități care necesită concentrare;
- nu se iau decizii importante;
- nu se semnează documente importante;
- nu se conduce;
- se respectă perioada de repaus indicată de medic.
Primele 2-3 zile
Dacă accesul a fost femural, la nivel inghinal, trebuie limitate:
- urcarea scărilor;
- grădinăritul;
- condusul;
- genuflexiunile;
- ridicarea greutăților;
- sportul.
Dacă accesul a fost radial, la nivelul încheieturii mâinii, trebuie evitate:
- ridicarea unor greutăți mai mari de 4-5 kg cu brațul respectiv;
- împingerea obiectelor grele;
- tragerea obiectelor grele;
- răsucirea puternică a mâinii.
Activitatea sexuală trebuie întreruptă timp de 2-5 zile, pentru a permite vindecarea zonei de acces vascular.
Prima săptămână
În prima săptămână trebuie evitate complet:
- ridicarea greutăților mari;
- efortul fizic intens;
- baia în cadă;
- înotul.
Dușul este permis, cu protejarea pansamentului în primele 24-48 de ore.
Nu trebuie aplicate creme sau loțiuni pe locul puncției. Zona trebuie păstrată curată și uscată.
Mobilizarea prin mers pe jos poate începe la câteva ore după procedură, iar recuperarea funcțională completă a zonei de abord se obține, de regulă, într-o săptămână.
Reluarea condusului
După o angioplastie electivă simplă, condusul poate fi reluat după câteva zile, în funcție de recomandarea medicului.
După o angioplastie de urgență efectuată în urma unui infarct, condusul poate fi interzis timp de minimum 1-4 săptămâni, conform indicațiilor medicale.
Revenirea la serviciu
Dacă activitatea de birou nu implică efort fizic sau stres intens, revenirea la serviciu se poate face, în cazurile elective, după 2-3 zile.
După infarct sau intervenții complicate, întoarcerea la muncă poate fi amânată cu câteva săptămâni sau chiar luni.
Când trebuie solicitat ajutor medical de urgență?
Ajutorul medical trebuie solicitat imediat dacă:
- apar simptome noi de infarct;
- angina reapare la efort minim;
- durerea nu cedează în repaus;
- simptomele nu se ameliorează rapid după administrarea nitroglicerinei.
Semnele de alarmă la nivelul zonei de puncție includ:
- sângerare care nu se oprește după aplicarea unei presiuni ferme;
- umflătură care se mărește rapid;
- hematom;
- pseudoanevrism;
- durere severă;
- modificarea culorii membrului;
- modificarea temperaturii membrului;
- roșeață accentuată;
- căldură locală;
- secreție purulentă;
- febră.
Aceste manifestări impun prezentarea imediată la camera de gardă.
Restenoza după montarea stentului
Pe termen lung, pacienții se pot confrunta cu restenoza în stent, adică reîngustarea canalului prin formarea de țesut cicatricial.
Fenomenul apare mai frecvent la 3-6 luni după procedură și se poate manifesta prin reapariția anginei la efort.
Controalele periodice sunt esențiale, deoarece debutul procesului poate fi asimptomatic.
Stenturile farmacologice moderne reduc considerabil riscul de restenoză și sunt utilizate pe scară largă, conform recomandării medicului specialist.
Servicii de cardiologie intervențională în cadrul MedLife
Spitalul AngioLife MedLife Medical Park, parte a rețelei MedLife, oferă proceduri de medicină intervențională minim invazivă, realizate de o echipă de medici specializați în gestionarea cazurilor complexe de boală coronariană.
Pot fi realizate intervenții din domeniul:
- cardiologiei intervenționale;
- radiologiei intervenționale.
Abordarea integrată permite diagnosticarea rapidă și stabilirea unui tratament adaptat fiecărui pacient.
Spitalul MedLife utilizează o abordare multidisciplinară, în care intervenția reprezintă doar o etapă a parcursului medical, obiectivele principale fiind salvarea vieții și îmbunătățirea calității acesteia.
Dotările și tehnologiile disponibile includ:
- laboratoare de angiografie;
- angioplastie;
- embolizare;
- cateterism cardiac;
- angiograf performant.
Acestea permit medicilor să diagnosticheze și să trateze boala coronariană și complicațiile asociate.
Serviciile de investigare paraclinică din cadrul Hyperclinicii MedLife Grivița pot completa investigațiile oferite de spital și includ:
- AngioCT coronarian și al vaselor mari, multislice CT 128;
- AngioRMN cervico-cerebral și al vaselor mari;
- ecografie Doppler.
Aceste investigații pot contribui la stabilirea unui plan de tratament cât mai eficient și personalizat în funcție de patologia pacientului.















